ISTORIA JOCULUI SCRABBLE

ÎN ROMÂNIA

Cronică de Ninel ALDEA

CRONICA 1983

1 aprilie 1983

În revista REBUS – pagina de scrabble scrisă de Ionel APOSTOL – sunt publicate regulile problemei de SCRABBLE INTEGRAL şi este lansat un concurs pe această temă.

Nu este vorba de o problemă anume dată spre rezolvare, ci mai degrabă de o competiţie… cu tine însuţi şi cu alţii, pentru realizarea unei partide cu cel mai bun punctaj posibil.

Jocul constă în a compune, aşadar, grila finală a unei partide de scrabble, aşa cum ar avea loc între 2 parteneri imaginari, să zicem A şi B. Scopul final este acela de a obţine cel mai bun punctaj posibil din adunarea punctelor celor 2 jucători.

Pentru a forma cuvinte, jucătorii A şi B pot alege de la una la şapte litere din totalitatea literelor rămase în joc în momentul respectiv, în urma desfăşurării partidei. Se recomandă ca grila să fie întocmită chiar pe tabla de scrabble, cu stocul de litere la îndemână, pentru a nu se folosi mai multe piese decât cele existente în stoc şi a da o soluţie incorectă.

Jucătorii A şi B fiind jucători imaginari, ei sunt “instrumentele” concurentului. Se înţelege de la sine că ei nu sunt în competiţie unul contra celuilalt…

Regulile de joc sunt cele cunoscute.

Completare la regulile problemei de Scrabble integral:

- Prima depunere trebuie să aibă minim 2 litere.

- Se depun toate literele.

- Ulterior, prezentarea soluţiei s-a făcut fără să se mai considere “2 jucători imaginari”, depunerile fiind scrise una sub alta.

Competitia este castigata de Nicolae Oprisiu - Sf. Gheorghe, cu 4305 p.

1 aprilie 1983

În revista REBUS apare una dintre primele partide-studiu, de Nicolae OPRIŞIU.

Ionel APOSTOL: Desigur, în jocul de scrabble noi suntem numai la începutul drumului şi abia după ce acest joc va căpăta mai mulţi aderenţi şi se vor angaja meciuri cu caracter competiţional vor începe să se profileze şi unele idei tactice, cu ajutorul cărora un jucător dotat şi experimentat poate surclasa un adversar.

Cu toate acestea, trebuie să constatăm că chiar în această fază incipientă au apărut jucători pasionaţi, preocupaţi de diverse aspecte teoretice ale jocului. Iată, bunăoară, pe ing. Nicolae OPRIŞIU din Sf. Gheorghe (un îndrăgostit de problemele de gândire, autor al volumului “Mai în glumă, mai în serios… amuzamente matematice”, apărut la editura Dacia în anul 1981, cu un alt volum “Olimpiada jocurilor raţionale” sub tipar), care ne prezintă una din feţele nevăzute ale jocului de scrabble şi anume: exploatarea de către un jucător rutinat a posibilităţilor de închidere a jocului, atunci când aceasta îl avantajează să câştige partida.

Să-i dăm cuvântul:

La această idee am ajuns admiţând că, într-o anumită situaţie tactică, unul dintre jucători ar putea urmări să blocheze orice posibilitate de dezvoltare a combinaţiilor şi încrucişărilor de cuvinte, pentru a încheia partida în avantajul său.

Nicolae OPRIŞIU

Raţionând astfel am avut de răspuns la întrebarea: se poate bloca partida înainte de final? Şi cum răspunsul teoretic a fost afirmativ, a urmat întrebarea: care ar fi cea mai scurtă partidă de imaginat?

Am jucat atunci următoarea partidă “coşmar”:

A				B
H7	ST	4	Turul 1		8H	TT	2
H6	SST	3	Turul 2		6H	SS	2
6H	SST	5	Turul 3		J6	TT	2
I6	SST; ad.: 7H: SST	7	Turul 4		… la care B nu mai are nici o posibilitate de continuare a jocului!

Deşi cuvintele folosite se găsesc în DEX, această partidă (1) mi s-a părut “ermetică”, aşa încât am continuat cu o altă partidă (2):

Partida 1

Partida 2


A				B
8D	CUPON	14	Turul 1		G7	FOX	37
E7	ZUF	19	Turul 2		F6	JUPON; ad.: 7E: ZUF, 9E: FOX	75

… şi jucătorul B “închide” jocul, câştigând partida după “protocoalele” de final. Toate cuvintele formate se găsesc în DEX şi nici unul din dicţionarele consultate nu oferă cuvinte care să facă posibilă ieşirea din această schemă de blocare a jocului (cuvinte fara forme gramaticale flexionare, conform regulilor revistei Rebus).

Puteţi găsi şi dv. asemenea scheme?

mai 1983

TEST PENTRU JUCĂTORII DE SCRABBLE

În revista REBUS, Nicolae OPRIŞIU propune următorul test:

1) Există cuvinte care să aibă terminaţia din 3 consoane? Câte ştiţi?

2) Cunoaşteţi cuvinte care conţin 4 vocale consecutive? Dar 5? Câte ştiţi?

3) Câte consoane de acelaşi fel se pot întâlni într-un cuvânt care are n vocale?

4) Pentru jocul de scrabble o importanţă aparte o prezintă cuvintele cu exact 15 litere, cuvinte care pot conduce la punctaje record prin multiplicarea valorii cuvântului cu 27. Câte cunoaşteţi?

5) Daţi exemple de cuvinte de 6 litere care au o singură vocală. Pentru cazul în care vocala este E, noi nu am găsit nici un cuvânt.

6) Unele cuvinte conţin grupări de 2 până la 5 consoane consecutive, gruparea cu care suntem mai obişnuiţi este –NSTR (INSTRUCTOR, MONSTRU, INSTRUMENT etc.). Cunoaşteţi cuvinte care să cuprindă şi alt fel de grupe de 4 sau mai multe consoane consecutive?

7) Există cuvinte în care o anumită literă se repetă consecutiv (IDEE, CULEE, COOPTA, ACCESORIU, ÎNNEGURAT; CONTINUU, VIITOR, ADDENDA, CONTRAATAC etc.). Daţi exemple în care litera care se dublează este G, L, M, P, R, S, T, Z.

exemplificative

1) PUNCT, BILINGV, CARST, SCONCS.

2) FOAIE, FOAIER, MAIOU, CREIOANE; ACIOAIE, MĂGĂOAIE, VIOAIE.

3) Maximum câte o asemenea consoană într-un interval delimitat de vocale. Deci, la n vocale se pot găsi cel mult n+1 consoane la fel. Exemple: COCS, LALELE, STATUT.

4) Cuvinte de exact 15 litere există peste 1000. Cu multe din ele suntem familiarizaţi: ANTICOLONIALISM, BALNEOCLIMATERICĂ, CINEMATOGRA-FICĂ, COOPERATIVIZARE, INDUSTRIALIZARE, NECORESPUNZĂTOR, PRINCIPIALITATE.

5) SCHIMB, SPRINT, STRICT, STRÎMB, STRÎMT, STRÎNS, STRUNG, SPLINT, ŞTRAND, ZDRANG.

6) PORTDRAPEL, OBSTRUCŢIE, FELDSPAT, TUNGSTEN, SANSCRITĂ, PORTCHEI, POSTSCRIPTUM.

7) DOGGER, ALLEGRO, CELLA, CELLO, CELLALT, ALLEMANDĂ, SALMONELLA, COLLIGATUM, COMMODO, FOTOGRAMMETRIE, SUMMUM, APPASIONATO, BRR, PORRIDGE, MISS, PASSACAGLIA, PASSIM, ALLEGRETO, MEZZO-FORTE, MEZZO-SOPRANĂ, PIZZICATO (şi unul foarte cunoscut astăzi, dar necuprins în DEX: PIZZA – fel de mâncare de origine italiană).

Notă. Aceste cunoştinţe nu sunt doar teoretice, aşa cum ar părea la prima vedere. Ele sunt necesare adeseori pentru ieşirea dintr-o situaţie care pare fără ieşire (de pildă, atunci când pe tablă există consoane duble, ca GG, MM, TT, care pare că închid jocul, dar care – după cum am văzut – pot fi incluse într-un cuvânt, dând posibilitatea de continuare. Cine le cunoaşte este mai bine pregătit şi poate aspira la victorie, mai ales în caz de competiţie.

24 iunie 1983

La Casa de Cultură a sectorului 1 din str. Slătineanu 16 are loc şedinţa de constituire a primului Cerc de Scrabble din Bucureşti, la iniţiativa lui Ionel APOSTOL.

Membrii fondatori: Petrică AIDIMIREANU, Ninel ALDEA, Radu COTORANU, Florin Eugen DAISA, Cristian GEORGESCU, Constantin GHEORGHESCU, Alexe LUPIA, Virgil NĂSTASE, Roberto NEAGU, Horea NICOLESCU, Nicolae PĂLIMARIU, Alexandru PETRESCU, Carmen PETRESCU, Florin PREDOIU, Gabriel STANCIU, George TUDOR, Marian TUDOR, Antonia VLAD CHIRVAI, Corneliu VLAD CHIRVAI, Aurora VOINESCU şi Mihai ZGUBEA.

Şerban TEODORU

Petrică AIDIMIREANU

Ninel ALDEA

Alexandru PETRESCU

Aurora VOINESCU

La şedinţa de constituire a luat parte şi ing. Şerban TEODORU, care a prezentat partida de Scrabble duplicat.

1 iulie 1983

FINAL DE PARTIDĂ – STUDIU

Nicolae OPRIŞIU publică în revista REBUS o analiză a unui final de partidă liberă, din care se degajă o serie de învăţăminte, utile pentru dezvoltarea problemisticii-scrabble.

Grila de mai jos ilustrează situaţia din finalul unei partide de scrabble jucate între “marii maeştri” A şi B. Scorul în acest moment este A-B 209-224. Urmează la depunere jucătorul A. El are pe suport literele A A I I J N T. Se cere:

a) Să se arate că jucătorul A câştigă partida.

b) Care este diferenţa minimă la care pierde jucătorul B?

c) Care este numărul minim de depuneri prin care s-a ajuns la situaţia dată pe tablă?

Soluţia-analiză

a) Din verificarea literelor depuse pe tabla de joc se constată că jucătorul B are 7 din literele G, G, L, P, P, R, V, V, iar a opta literă se află în depozit.

Analizând posibilităţile jucătorului A, observăm că acesta are o serie de variante de depunere a literelor sale, cum ar fi:

2A: ATESTA = 20

1D: IATA = 11

B6: MATISAT = 10

B6: MINAS = 8

14B: TAXE = 26

E11: SIPET = 10

G6: TITEI = 9

6L: TAIATA = 12

15L: TAIN = 23 ş.a.m.d.

Toate aceste litere utilizează una până la 4 litere, fără litera J; şi, în plus, sunt de punctaje modeste.

Litera J poate fi depusă direct în următoarele variante:

2K: SERJ = 26

13A: JAB = 22

N9: TIJE = 13,

…toate cu punctaje modeste şi cu slabă folosire a literelor date.

Jucătorul A mai are la îndemână posibilitatea unei prime depuneri pregătitoare, după care să opereze o depunere bine punctată, cu litera J. Iată, de exemplu, asemenea rezolvări:

D4: UDATA, urmată de 8A: TIJA, total = 46 p.

L4: OCAIT, urmată de 8L: TIJA, total = 45 p.

M6: TAINE, urmată de 8L: JIAN, total = 76 p!

2K: SERAI, urmată de O1: TIJ, total = 46 p

N8: ATI, urmată de 8L: JIAN, total = 72 p, etc.

Toate aceste scheme pot fi anihilate de jucătorul B, care va face o primă depunere a sa, în aşa fel încât să anuleze posibilitatea celei de a doua depuneri a lui A. De exemplu:

	A	B
	D4: UDATA, la care partenerul răspunde cu	8B: GRAV
sau	L4: OCAIT	N8: GRIVE
sau	M6: TAINE	8L: GIRL
sau	2K: SERAI	O1: GIL

ş.a.m.d.

Există o singură depunere pregătitoare pentru A, care nu poate fi anihilată de B, şi anume:

L12: NUN, urmată ulterior de

15H: TIJ

}

total = 40 p

dar şi în acest caz B câştigă jucând:

N12: ERG = 66

2B: GEST = 24.

Pe de altă parte, se constată că jucătorul B beneficiază de plasamente foarte bune pentru literele sale:

N12: ERG = 66, sau numai:

14K: HANG = 42

6H: GRAVATA = 35

2B: GEST, VEST, LEST, REST

L1: GRAF, VRAF, PRAF

2K: SERV = 22

11L: GRIU = 23 ş.a.m.d.

În aceste condiţii, scopul strategic al lui A – acela de a câştiga partida – va putea fi atins numai printr-un număr mic de depuneri cu punctaje mari sau foarte mari. În acelaşi timp, se pune problema împiedicării celor mai bune depuneri ale jucătorului B.

Depunerea foarte bună a lui B, N12: ERG, nu poate fi blocată decât în soluţii mai puţin avantajoase pentru A, cum sunt:

N8: TAINE, ATINE

N9: TIJE

14K: HANI, HANAT, HANTA

15L: NAT, IAN

15M: ANA, ANI, ATA, ATI etc.

În toate aceste cazuri, B va juca:

6H: GRAVATA = 35 sau chiar

14K: HANG = 42, urmate de alte depuneri bune.

Angajându-se în depuneri, jucătorul A nu are posibilitatea să încheie jocul în mai puţin de 3 depuneri. Căci la depunerea 13A: JAB, depunere sigură, ce nu poate fi oprită de B, i-ar mai rămâne de depus ITANI sau NATII, pentru care nu există posibilitatea de depunere pe tablă. Aşadar, fiecare depunere a lui B îl apropie pe acesta de victorie, căci de fiecare dată el are un câştig direct de puncte, la care se adaugă diminuarea simţitoare a sumei punctelor din mână (de scăzut în final).

Constatăm astfel că, adoptând tactica analizată până acum (în cel mai bun joc al său), jucătorul A pierde. Căci:


	A	B
1.	15M: ATI (ad. DINA) = 14	H6: GRAVATA (ad. RARI, EV) = 35
2.	2L: SERJ = 26	2B: GEST = 24
3.	M6: TAINE = 7 (termină)
	A = 209 + 14 + 26 + 7 + 5 (rămase la B) = 261 p	B = 224 + 35 + 24 – 5 (litere rămase) *= 278* p**

Şi, totuşi, jucătorul A are o tactică pentru obţinerea victoriei!

Cheia problemei se află pornind de la observaţia că la F8 se poate depune litera A, cu formarea la F5 a cuvântului HIDATIC, iar la J8 se poate depune litera I, cu formarea la J5 a cuvântului BANICER. Terminaţia –ATORI, formată astfel pe coloana 8, ne îndeamnă să căutăm soluţia pe această coloană. Numai că literele pe care le are jucătorul A nu favorizează nici o depunere. În acest fel se ajunge la ideea schimbării literei J cu litera care se găseşte în depozit. Jucătorul A ştie că în sac se află una din literele G, V, P, R, L. La schimbarea literei, jucătorul A pierde dreptul la depunere. jucătorul B nu poate declara “PAS”, deoarece ar rămâne în inferioritate, căci:

A = 209 – 15 (puncte rămase în mână) = 294 p

B = 224 – 31 (puncte rămase în mână) = 293 p

Este important de observat că jucătorul B nu poate împiedica depunerea plănuită de A pe coloana a 8-a. Dacă acceptă să depună, B va juca N12: ERG = 66 p. Jucătorul A are depunere cu scrabble în oricare din variantele oferite de litera din sac!

- Dacă în depozit este litera G:

8A: ATINGATORI, ad. HIDATIC, BANICER = 129 p

- Dacă A ridică litera V:

8A: INVATATORI = 126 p

- În cazul în care ar lua litera P:

8A: PATINATORI = 108 p

- Dacă litera schimbată ar fi R:

8A: ATIRNATORI = 105 p

În sfârşit, dacă litera ar fi L:

8A: ALINTATORI sau INALTATORI = 105 p.

În concluzie:

SCHIMBAREA LITEREI J este SINGURUL MOD în care jucătorul A îşi poate adjudeca victoria în această partidă.

b) DIFERENŢA MINIMĂ la care jucătorul B pierde partida este de UN PUNCT. Căci în momentul în care jucătorul A schimbă litera, B are şi el toate datele pentru a înţelege ce se poate întâmpla în cazul în care ar mai face vreo depunere, astfel încât va declara “PAS”.

c) Pentru a determina numărul minim de depuneri care s-au făcut, se calculează punctajul total al tuturor depunerilor şi se observă că, în varianta cea mai “bogată” în puncte, se obţine un total de 434 p, cu numărul minim de 49 depuneri. Din moment ce jucătorii noştri au obţinut un total de numai 433 p, se caută posibilitatea de a reduce din schema depunerilor cu punctaj maxim, un punct şi o depunere. Singura posibilitate de acest fel este la 12B: TAL, în loc de 12C: AL, urmat de 12B: TAL. Aşadar, numărul minim de depuneri este de 48.

… Şi totuşi!

După publicarea studiului de mai sus, Tinel ALDEA din Târgovişte arată că jucătorul A poate câştiga partida fără schimbarea literei J !!

Iată demonstraţia lui Tinel ALDEA:

A – C8: NAS = 4 p. În această situaţie, jucătorul B nu poate bloca posibilitatea lui A de a acumula puncte decisive şi, având pe suport 7 din literele G, G, L, P, P, R, V, V, depune cuvântul său cu cel mai bun punctaj, N12: ERG = 66 p; la rândul său, A depune la 8A: TINJI = 72 p şi rămâne numai cu o literă (A).

Dat fiind că finalul este aproape, B va căuta să scape de “valorile” din mână şi va juca (în cel mai bun caz) 2B: GEST = 24 p, la care A va răspunde cu M12: DINA = 4 p sau chiar cu 2K: SERA = 8 p.

Rezultatul final:

A = 209 + 4 + 72 + (minimum) 4 +13 (literele rămase la partener) = 302 p.

B = 224 + 66 + 24 – 13 (în cel mai bun caz) = 301 p.

S-a făcut abstracţie de faptul că jucătorul A, după prima depunere (la C8), urma să ia singura literă rămasă în sac, căci şi aşa avea o depunere de 2 litere, convenabilă în orice situaţie.

De altfel şi Nicolae OPRIŞIU găseşte alte astfel de soluţii. Iată una dintre cele mai simple:

A – 2K: SERJ = 26 p

B – N12: ERG = 66 p

A a scos din sac ultima literă şi poate juca, în funcţie de litera trasă, una din variantele următoare, câştigând partida la o diferenţă de minimum 108 p:

8A: ATINGATORI = 129 p, INVATATORI = 126 p, PATINATORI = 108 p, ATIRNATORI = 105 p, ALINTATORI = 105 p, INALTATORI = 105 p.

Nicolae OPRIŞIU – începând cu FINALUL-STUDIU, o problemă de mare valoare teoretică, deşi imperfectă – va influenţa pe autorii de probleme de scrabble, cu marea sa putere de analiză, subtilitatea ideilor, modul de prezentare a problemelor şi a soluţiilor.

15 august 1983

Ionel APOSTOL lansează în revista REBUS a doua etapă a CONCURSULUI “SCRABBLE INTEGRAL”, după publicarea soluţiei record de la etapa I. Se cere depăşirea recordului de 3315 p. Dicţionare admise: DEX, DOOM şi DLRM, fără forme flexionare.

Rezultate

1.	*Ninel ALDEA*	Bucureşti	4515
2.	Alexandru PETRESCU	Bucureşti	4500
3.	Augustin MARICA	Zoreni	4473
4.	Nicolae OPRIŞIU	Sf. Gheorghe	4455
5.	Vasile NICHIFOROV	Braşov	4374	Ninel ALDEA	Alexandru PETRESCU	Nicolae OPRIŞIU	Vasile NI-CHIFOROV	Tudor CANŢER
6.	Constantin ŢĂRANU	Sibiu	4183	Ninel ALDEA	Alexandru PETRESCU	Nicolae OPRIŞIU	Vasile NI-CHIFOROV	Tudor CANŢER
7.	Mihaela FILIP-GIUCA	Bucureşti	4147	Mai participă Ilie SOCOLOV şi Dan MICŞA, ambii din Timişoara. I. SOCOLOV foloseşte şi Dicţionarul de Neologisme, iar D. MICŞA depune cuvinte flexionate.
8.	Aureliu BĂRBĂTESCU	Bucureşti	3713
9.	Tudor CANŢER	Sibiu	3324

Recordul naţional la Scrabble integral:

CRISPAT

18.

B12

MECANIZA

19.

B11

CAM

SILVO0MECANIZARE

419

20.

A10

INVINETI

112

21.

D12

22.

14D

CEDA

23.

F13

24.

RASPUNDE

25.

26.

SAPUNEALA

10.

14H

REJETURI

124

27.

11.

O13

28.

12.

O10

GRAFI

29.

13.

MUL

30.

14.

BIOBIB₀LIOGRAFIC

1579

31.

OROHIDROGRAFICE

1691

15.

DALB

SILVO0MECANIZARE

BIOBIB0LIOGRAFIC

OROHIDROGRAFICE

BIOBIB₀LIOGRAFIC