Home Alte cronici

de Ninel Aldea

1982 pe scurt:

· Ing. Şerban TEODORU şi ing. Ioan COMĂNESCU adaptează jocul de scrabble la limba română şi încep o serie de articole de popularizare în revista Ştiinţă şi Tehnică.

· Data de 1 februarie 1982 este considerată a fi începutul practicării jocului de scrabble în România.

· În revista Ştiinţă şi Tehnică sunt organizate primele concursuri de scrabble în România.

· Ing. Nicolae OPRIŞIU realizează prima inovaţie românească în scrabble: GRILA "OPRIŞIU".

· Ionel APOSTOL prezintă jocul de scrabble în Rebus Magazin.

· Sufiţchi PERICLE obţine cele mai bune rezultate la cele 11 probleme publicate în cursul anului în revista Ştiinţă şi Tehnică.

· Campionatul Mondial de Scrabble Francofon se desfăşoară la Hammamet, Tunisia

1 februarie 1982

Ing. Şerban TEODORU şi ing. Ioan COMĂNESCU încep în revista ŞTIINŢĂ ŞI TEHNICĂ o serie de 19 articole sub titlul generic "SCRABBLE - JOC DISTRACTIV ŞI... CREATIV, DE LARGĂ CIRCULAŢIE INTERNAŢIONALĂ", în care sunt propuse pentru prima dată elementele tehnice specifice jocului de scrabble în limba română: frecvenţa şi valoarea literelor, fondul de cuvinte, restricţii de cuvinte din dicţionarele admise, formele gramaticale acceptate.

Prezintă Regulamentul general al jocului şi al diverselor genuri de partide şi probleme.

Publică mai multe probleme-test, notate cu calificative şi organizează 2 concursuri cu participare importantă.

Inginerii Şerban TEODORU şi Ioan COMĂNESCU sunt recunoscuţi ca PROMOTORI AI JOCULUI DE SCRABBLE ÎN ROMÂNIA, iar data de 1 februarie 1982 este considerată a fi începutul practicării acestui joc în ţara noastră.

Articolul din nr. 2 / 1982 al revistei Ştiinţă şi Tehnică:

SCRABBLE

JOC DISTRACTIV şi... CREATIV

DE LARGĂ CIRCULAŢIE

INTERNAŢIONALĂ

Ar fi tentant să-i dăm scrabble-ului un nume românesc, dar cum fotbalului nu-i spunem "minge cu piciorul" sau baschetului "minge la coş" sau "coş" sau bridge-ului nu-i spunem "joc de punte", să-i acceptăm denumirea internaţională, care înseamnă, în traducere, “a scormoni, a căuta febril”, adică ceea ce face un jucător de scrabble când gândeşte cu intensitate la o soluţie favorabilă.

Am luat cunoştinţă de acest joc la un curs de creativitate. Psihologul R. Anastasescu ni l-a prezentat ca pe un excelent mijloc de a dezvolta creativitatea.

De fapt, cum gândeşte omul ?

Există o aşa-zisă gândire verticală. Acest mod de gândire conduce la modele matematice, la întrebări de genul: dacă aurul se scumpeşte în medie cu 3%/an, cu cât va creşte preţul aurului peste 10 ani? Aceasta este gândirea logică, ce poate îmbunătăţi, perfecţiona ceva cunoscut.

Există o a doua cale mai atractivă: gândirea orizontală.

Despre acest fel de gândire poporul nostru spune cu admiraţie: "Ce i-a trăsnit prin minte!". Aceasta e gândirea creativă şi numai ea duce la creaţie originală, la descoperire.

Iată de exemplu o situaţie obişnuită la scrabble. Se dau 7 litere: A, A, C, I, L, N, T. Se poate forma un cuvânt cu toate aceste 7 litere (cuvânt acceptat de vreun dicţionar român modern, la orice formă gramaticală) ?

Dacă da, aţi realizat un scrabble şi un premiu suplimentar de 50 de puncte. în cazul nostru se pot forma 2 scrabble-uri: CLĂTINA, INCĂLŢA.

Este clar că numai prin gândire orizontală se poate găsi "un scrabble" şi întotdeauna soluţia iţi vine brusc în minte şi, ca la orice descoperire, încerci un sentiment de satisfacţie. în realitate, jocul de scrabble favorizează dezvoltarea gândirii umane logice şi creative, fiind un joc internaţional adaptat insă pentru fiecare limbă în parte, la fel de interesant şi independent de şansă ca şi şahul sau bridge-ul. Spre deosebire de ele, cunoştinţele tehnice necesare sunt cuvintele, limba maternă. Nu trebuie să cunoşti teorii complicate despre deschideri sau sisteme de licitaţie, trebuie să-ţi ştii bine limba maternă, deci eşti intr-o mult mai mică măsură tributar memoriei pentru a ajunge să joci bine.

Jocul de scrabble îi obişnuieşte pe tineri să consulte dicţionarele. Dă posibilitatea unei relaxări plăcute şi interesante în familie, pe plajă la mare, pe munte în cabană, eventual când plouă, sau în tren în timpul unei deplasări lungi.

ISTORICUL JOCULUI DE SCRABBLE

În prezent, scrabble-ul se joacă mult, în toată lumea.

Romancierul sovietic Vladimir Nabocov afirmă că acest joc se practica în Rusia încă înainte de 1917. Oficial, jocul a fost descoperit (sau poate redescoperit) în S.U.A. de un arhitect american, Alfred Mosher Butts în 1931.

Jocul nu a prins atunci, fiind considerat prea intelectual. Intre 1948 şi 1952 s-au fabricat în S.U.A., artizanal, cca. 5000 de jocuri pe an. în 1952 are loc "explozia" scrabble-ului, acesta devenind foarte popular. Jocul pătrunde în Anglia, Franţa şi R.F.G. Lansat de Clubul mediteranean, în 1966, jocul de scrabble este astăzi foarte răspândit în Franţa.

Acum se joacă scrabble în engleză, franceză, rusă, olandeză, spaniolă, germană, arabă etc. Există campionate naţionale, federaţii, numeroase cărţi şi dicţionare de scrabble. Ziare de mare tiraj, ca "Le Monde", au rubrică săptămânală de scrabble, la fel ca cea de şah.

În România acest joc interesant este practic necunoscut. Vom încerca să schimbăm această stare de lucruri, constatând interesul deosebit cu care ne-au urmărit şi au cerut relaţii numeroşi oameni în tren, în excursii, oriunde ne-au văzut jucându-l.

DIN CE SE COMPUNE JOCUL DE SCRABBLE?

Jocul constă dintr-o tablă cu 15 x 15 pătrate şi 100 de litere desenate pe pătrate cu aceeaşi latură ca cele ale tablei.

Fiecare coloană a tablei are un număr şi fiecare linie o literă corespunzătoare, ca să poţi preciza exact orice pătrat al tablei. De exemplu, pătratul roz central are poziţia h8. Există 5 feluri de pătrate:

- pătrate roşii: triplează valoarea cuvântului care trece prin ele;

- pătrate roz: dublează valoarea cuvântului;

- pătrate albastru închis: triplează valoarea literei;

- pătrate albastru deschis: dublează valoarea literei;

- pătrate albe: literele păstrează valoarea lor de bază.

Frecvenţa şi valoarea literelor au specific naţional. Cu cât o literă este mai des întâlnită în vocabular, ea este mai frecventă în cele 100 de litere dar are o valoare mai mică. După calculele noastre, adaptând acest joc la limba română, "A" are frecvenţa 11 şi valoarea 1, în timp ce "Z" are frecvenţa 1 şi valoarea 10. în colţul din dreapta jos al literei este trecută valoarea ei. Determinarea frecvenţei şi valorii literei a fost pentru noi o operaţie laborioasă, dificilă, dar strict necesară, deoarece pentru fiecare limbă literele au o anumită frecvenţă.

Iată valoarea şi frecvenţa literelor din limba română, determinate de noi pentru jocul de scrabble (cifra de lângă literă reprezintă valoarea, iar numărul din dreapta liniuţei frecvenţa literei în cele 100 de litere ale jocului):

A₁ - 11, B₉ - 2, C₁ - 5, D₂ - 4, E₁ - 9, F₈ - 2, G₉ - 2, H₁₀ - 1, I₁ - 10, J₁₀ - 1, L₁ - 4, M₄ - 3, N₁ - 6, O₁ - 5, P₂ - 4, R₁ - 7, S₁ - 5, T₁ - 7, U₁ - 6, V₈ - 2, X₁₀ - 1, Z₁₀ - 1, jeton alb - 2. Jetonul alb (joker) poate înlocui orice literă, dar nu are valoare. Literele K, Q, W, Y au fost eliminate, fiind foarte rare.

Scrabble-ul se poate juca în 2, 3 sau 4 persoane, ca partidă liberă, sau în indiferent câţi jucători în sistemul duplicat (de concurs).

Joc model MEDIAŞ, pentru limba română

DOUĂ PROBLEME DE SCRABBLE...

... prima rezolvată, a doua cu soluţia în numărul viitor.

Scopul este de a obţine maximum de puncte cu cele şase litere plus un joker (jeton alb), aşezate toate succesiv în cât mai multe poziţii. Deci se urmăreşte formarea unui număr cât mai mare de scrabble-uri succesive, folosind literele date şi cele prezentate pe tablă. Regulile care trebuie respectate sunt următoarele:

- plasarea cuvintelor se face vertical sau orizontal;

- cuvintele formate trebuie legate cu cele date prin intersectare, prin alipire sau prin prelungire, orice nouă combinaţie de litere formată trebuind să reprezinte un cuvânt (numele proprii sunt excluse);

- se calculează valoarea pentru fiecare poziţie, ţinând cont de valoarea literelor şi a multiplicărilor (nu se mai dă premiu de 50 de puncte pentru scrabble-urile formate). Multiplicările se fac numai pentru cuvintele nou formate şi pentru literele puse. Cuvintele şi literele date pe tablă au valoarea lor de bază.

PROBLEMA NR. 1

Se dau literele:

şi situaţia din desen.

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

A

B

C

D

E

F

C

G

L

H

A

I

T

R

A

C

J

I

U

K

C

A

N

T

O

N

A

T

L

L

A

O

M

Z

R

N

A

N

I

O

U

R

C

I

EVALUARE

- peste 18 puncte - un început promiţător

- peste 60 de puncte - reale aptitudini

- peste 250 de puncte - sunteţi un bun jucător de scrabble

Calculul punctajului obţinut:

PE ORIZONTALĂ:

1. Poz. 1 [G3] - [C₍₂₎L₁U₁B₉U₍₂₎ L₁U₁I₀] = 18 p

2. Poz. 2 [I8] - [T₁R₁A₁C₁I₀] = 4 p

3. Poz. 3 [O1] - [C₁U₁R₁C₁U₁B₉E₀U₁L₁U₁I₁] x 3 x 3 = 18 x 9 = 162 p

PE VERTICALĂ:

4. Poz. 4 [c12] - [C₁U₁B₉U₁L₁U₍₂₎I₀] x 2 = 15 x 2 = 30 p

5. Poz. 5 [k1] - [C₁A₁Z₁₀A₁C₁] x 3 = 14 x 3 = 42 p

Total = 256 p

PROBLEMA NR. 2

Se dau literele:

şi situaţia din desen.

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

A

T

B

R

C

A

Z

I

D

N

E

E

S

I

F

A

G

R

A

T

E

L

H

I

L

A

C

U

L

I

U

S

A

N

J

N

T

K

T

R

L

I

A

M

C

U

R

S

N

u

u

O

L

L

Soluţia:

1. 7A: TRANSATLANTICU₀L = 35 p

2. 10G: LUNTRAŞU₀L = 10 p

Total = 45 p

Rezultatele obţinute la prima problemă-test de scrabble publicată în România, la care au răspuns 160 de cititori ai revistei Ştiinţă şi tehnică:

- Au rezolvat perfect, obţinând calificativul EXCEPŢIONAL: Eugen ŞTEFAN - Bucureşti, Adrian BĂLĂLĂU şi Octavian TROF - Piteşti, Adrian MARINESCU - Găeşti.

- Au rezolvat perfect, cu unele mici greşeli la calculul punctajului, obţinând calificativul FOARTE BINE: Gabriel OPREA - Bucureşti, Aurel FILIPESCU - Târgovişte, Ninel ALDEA - Bucureşti, Pericle SUFIŢCHI - Buhuşi, Virgil GIUGLEA - Constanţa, Constantin LEUŞTEAN - Brăila, Grigore Radu SCURTU - Sibiu, Mihai ALDEA - Bucureşti.

- Au rezolvat perfect, dar nu au făcut calculul punctajului, obţinând calificativul BINE: Bogdan GAVAT - Constanţa, Lucian MARINESCU - Băbeni, Costică STAMATE - Iaşi, Eugen BĂRBULESCU - Timişoara.

- Au dat dovadă că au înţeles modul de rezolvare a problemei, dar n-au reuşit să o rezolve complet, obţinând calificativul SATISFĂCĂTOR: Eugen BOGDAN - Sebeş, Ion GHIŢĂ - Craiova, Mihai Dan PAVELESCU - Bucureşti, Ion OPREA - Râmnicu-Sărat, Liviu ROUĂ - Cluj-Napoca, Mircea DANCIU - Bucureşti, Mihai HUDIN - Târgovişte, Mugurel TUROS - Cluj-Napoca, Iosif VALTER - Năsăud.

ing. Ioan COMĂNESCU

ing. Şerban TEODORU

1 martie 1982

Apare al doilea articol al inginerilor Şerban TEODORU şi Ioan COMĂNESCU, în care, alături de studiul privind frecvenţa şi valoarea literelor este prezentat Regulamentul Partidei libere, sunt date sfaturi privind confecţionarea unui joc de scrabble şi este propusă o Problemă de Superscrabble.

FRECVENŢA şi VALOAREA LITERELOR LA SCRABBLE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Am început prin a număra 10.000 de litere din fondul principal de cuvinte din limba română şi din texte reprezentative. Apoi am calculat frecvenţa de apariţie a unei litere, din care a rezultat valoarea atribuită acesteia. în graficul de mai jos arătăm modul de stabilire a numărului (frecvenţei) şi valorii literelor din limba română pentru jocul de scrabble. Bineînţeles, am ţinut seama şi de procentul vocalelor din limba română, aşa cum rezultă din lucrarea "Fonostatistica limbii române" de A. BOCERIC ALEXANDRESCU, Ed. Academiei R.S.R., 1969.

Ni s-a părut interesant să verificăm dacă structura literelor jocului scrabble în limba română are aceleaşi caracteristici principale ca cea din limba franceză. Astfel am întocmit următorul tabel comparativ:

Caracteristici	Lb. franceză	Lb. română
Valoarea literelor Numărul literelor % litere cu valoare 1 Nr. maxim litere val. 1 Nr. minim litere val. 1 Raport M1 / m1 Raport vocale în joc Raport vocale în limbă	1...10 100 + 2 73 % 15 5 3 44 % 43,4 %	1...10 98 + 2 76 % 11 4 2,75 41,8 % 42,7 %

SUPERSCRABBLE. Se dau literele C E N O P S ? şi situaţia din desen. Să se plaseze cele 6 litere şi jokerul succesiv, astfel încât să se formeze cât mai multe variante (superscrabble-uri), atât pe verticală, cât şi pe orizontală. Din 4 superscrabble-uri se pot realiza 1014 p, ceea ce înseamnă un rezultat foarte bun.

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

A

O

R

B

I

C

A

N

O

N

I

B

O

E

O

O

C

R

L

A

T

O

R

D

E

L

E

F

A

N

T

I

L

O

R

A

E

A

A

R

C

A

F

T

G

A

H

E

S

I

M

B

A

T

A

I

Z

A

R

I

L

E

A

C

I

N

D

J

A

A

R

E

K

T

M

S

U

R

A

A

N

I

L

U

R

S

A

S

I

N

T

M

A

C

R

I

I

I

A

R

A

T

E

N

R

A

I

T

E

I

O

L

T

Soluţia problemei:

1. J6: CONSPI₀RE = 52 p

2. O8: OPI₀NTESC = 75 p

3. 1A: CORESPU₀NZĂTOARE = 726 p

4. 15A: CORESPONDEN₀TE = 161 p

Total = 1014 p

Au obţinut calificativul EXCEPŢIONAL: Pericle SUFIŢCHI (Buhuşi) şi Gabriel OPREA (Bucureşti).

1 mai 1982

Ing. Şerban TEODORU şi ing. Ioan COMĂNESCU publică în revista Ştiinţă şi Tehnică o nouă Problemă de superscrabble.

Se dau literele E I I I I S ?.

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

A

R

E

S

P

O

N

S

A

B

I

L

I

B

S

O

R

C

T

D

U

D

R

E

S

P

O

N

S

A

B

I

L

L

E

U

O

A

F

L

E

G

A

L

T

A

T

E

T

G

E

L

A

L

T

A

H

A

R

A

I

A

S

I

J

L

T

C

I

N

E

K

P

O

T

E

C

A

R

E

L

E

L

O

R

I

D

I

C

S

M

N

A

T

N

S

T

A

I

F

I

O

Soluţia problemei:

1. M1: IEŞIR₀II = 28 p

2. O1: IEŞIR₀II = 23 p

3. O2: IESIR₀II = 29 p

4. O7: IEŞIR₀II = 46 p

5. 1A: IEŞIR₀II = 125 p

6. 1F: IEŞIR₀II = 46 p

7. 12G: IEŞIR₀II = 45 p

8. 15A: IEŞIR₀II = 37 p

Total = 237 p

Au obţinut calificativul EXCEPŢIONAL: Pericle SUFIŢCHI - Buhuşi, Mircea TRAIAN - Tulcea, Grigore Radu SCURTU - Sibiu, Livia Doina STANCIU, Ninel ALDEA şi Ionel APOSTOL - Bucureşti.

1 iunie 1982

Nicolae OPRIŞIU

Grila OPRIŞIU

15 iulie 1982

Ionel APOSTOL reia în revista REBUS prezentarea jocului de scrabble, începând cu un scurt istoric.

Arată că sunt admise cuvintele aflate în dicţionarele uzuale (...) şi îşi manifestă preferinţa ca rebusiştii să joace scrabble cu regulile aplicate la cuvintele incrucişate, adică folosind substantivele şi adjectivele la nominativ (singular şi plural), verbele la infinitiv şi participiul trecut. Căci aşa sunt ele trecute în dicţionare. Această ultimă regulă a rămas valabilă la toate problemele şi partidele de concurs publicate în continuare în revista REBUS.

 1 noiembrie 1982

în revista Ştiinţă şi Tehnică, ing. Şerban TEODORU şi ing. Ioan COMĂNESCU propun spre rezolvare o Problemă de pentascrabble.

Se dau grupele:
1.	A A E E L L N
2.	A E I I I L N
3.	D E R S T U U
4.	E M R T U U U
5.	B C D I L L U

Soluţia problemei:

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

A

D

1.

H2

ANALELE

66

B

U

2.

2F

ELANII

10

C

B

3.

1E

UDE

9

D

L

4.

1J

METRU

16

E

U

5.

1A

DUBLUDECIMETRUL

859

F

D

E

G

E

L

Total:

960

H

C

A

N

A

L

E

L

E

I

I

N

J

M

I

K

E

I

L

T

M

R

N

U

O

L

Au obţinut calificativul EXCEPŢIONAL: Ninel ALDEA, Alexandru PETRESCU, Aurora VOINESCU - Bucureşti, Marilena PANAIT - Piatra Neamţ.

Aurora VOINESCU Alexandru PETRESCU Ninel ALDEA Marilena PANAIT

15 decembrie 1982

Ionel APOSTOL publică în revista REBUS al doilea articol despre jocul de scrabble. Stabileşte dicţionarele de referinţă (DEX şi DLRM) pentru problemele pe care le va propune spre rezolvare în numerele următoare. Completează Lista cuvintelor de 2 litere cu AT, EC, GO, OT, PI, RO, UT (termeni familiari rebusiştilor), BE şi ME (interjecţii consemnate uneori în forma prelungită BEE şi MEE, alteori nu; aceste două cuvinte au fost scoase din listă mai târziu, nefiind consemnate în niciun dicţionar), imperativul DU şi perfectul simplu FU.

 31 decembrie 1982

Într-un număr ulterior din Ştiinţă şi Tehnică, ing. Şerban TEODORU şi ing. Ioan COMĂNESCU fac o retrospectivă a anului 1982 asupra activităţii legate de rezolvarea problemelor şi răspândirea jocului de scrabble în România.

La cele 11 probleme propuse spre rezolvare s-au obţinut 425 de răspunsuri, dintre care 149 au primit calificative de la excepţional (cca. 35 %) la satisfăcător. Această situaţie cuprinde şi perioada de început. Dacă ne referim insă numai la ultima perioadă, de trei luni, procentul se îmbunătăţeşte mult (ca 85 %). Astfel de răspunsuri s-au obţinut de la 83 de cititori. Dintre aceştia, evidenţiem (cu felicitări) pe Pericle SUFIŢCHI - Bucureşti, Ninel ALDEA - Bucureşti. Merită de asemenea evidenţiaţi, în ordine, următorii: Gabriel OPREA şi Alexandru PETRESCU - Bucureşti, Traian MIRCEA - Tulcea, Virgil GIUGLEA, elev - Constanţa, Alexe LUPIA - Bucureşti, Grigore Radu SCURTU - Sibiu, Mariana MUŞAT - Braşov, Diana GÎRDAN - Oradea, Irina Aurora VOINESCU - Bucureşti, Ion TOGAN - Târgu Mureş şi Maria BOAMFĂ - Slobozia. Trebuie să menţionăm aici şi pe unii elevi, care s-au avântat pe calea rezolvării acestor probleme: Victor PETRESCU - Bârlad, Florentin VINTILĂ - Galaţi, Mihnea BOŞTINĂ - Bucureşti şi, în sfârşit, pe micuţa elevă (clasa a V-a) din Dănciuleşti, Gorj. Menţionăm şi pe unii cititori care în prima jumătate a perioadei au obţinut rezultate foarte bune, dar apoi, din motive necunoscute nouă, n-au mai colaborat. Este vorba de Adrian ATANASIU şi Mihai ALDEA - Bucureşti, Adrian BĂLĂLĂU şi Octavian TROF - Piteşti, Lucian MARINESCU - Băbeni şi Constantin LEUŞTEAN - Brăila. Mulţumim în acelaşi timp colaboratorului nostru Ioan APOSTOL din Bucureşti pentru strădania depusă întru răspândirea jocului şi problemelor de scrabble, prin articolele sale din revista "FLACĂRA REBUS". Semnalăm de asemenea, prezenţa la Piatra Neamţ a unui "Sâmbure scrablit", tare "ca piatra", în cadrul Cercului rebusist din localitate. menţionăm astfel pe Dan ŞTEFĂNESCU, Alexandru MANOLE şi Marilena PANAIT.

1982

Ediţia a XI-a a Campionatului Mondial de Scrabble Francofon se desfăşoară la HAMMAMET, Tunisia. O oază de scrabble

INDIVIDUAL 1. Michel DUGUET, Franţa 2. Benjamin HANNUNA, Fr. 3. Didier CLERC, Franţa M. DUGUET		PERECHI 1. D. CLERC – M. DUGUET, Franţa 2. M. PINSON – G. STE-CLUQUE, Fr. 3. B. BLOCH – J.-F. HIMBER, Franţa 3. H. MOLLARD – R. LAIK, Franţa
JUNIORI 1. Bruno BLOCH, Franţa 2. Eric LAVIGNE, Belgia 3. Jean-Francois DERON, Franţa		CADEŢI 1. Jean-Philippe VISEUX, Franţa 2. Jean-Francois LACHAUD, Franţa 3. P. BOUCARD, Franţa

Home Alte cronici